CSM discută lista Ponta – Băsescu pentru șefia Parchetelor. Punctele slabe ale candidaților Kovesi și Nițu

Până la finalul acestei săptămâni Parchetul General, DIICOT și DNA ar putea avea șefi noi. CSM va analiza în următoarele zile propunerile pentru funcțiile de conducere din parchete făcute în urmă cu o lună de premierul Victor Ponta. Secția de procurori a CSM va finaliza marți, 7 mai, analiza candidaturilor, iar miercuri și joi vor urma audierile procurorilor nominalizați. Pentru șefia DNA a fost propusă Laura Codruța Kovesi, iar pentru Parchetul General, Tiberiu Nițu.

CSM a programat pentru această săptămână evaluarea, audierea și avizarea candidaților pentru funcțiile de conducere din cadrul Parchetului General, DIICOT și DNA. Potrivit calenadarului, marți, 7 mai, CSM va finaliza analiza proiectelor de management și efectuarea verificărilor asupra candidaturilor.

Pe 8 și 9 mai, secția de procurori a CSM îi va audia pe candidații propuși de Victor Ponta pentru conducerea parchetelor. Audierile candidaților sunt publice și sunt transmise în direct pe site-ul CSM.

Vineri, 10 mai, CSM va transmite oficial avizele către Ministerul Justiției. Potrivit legislației, numirea procurorilor pentru funcțiile de conducere are următorul traseu: ministrul Justiției face propunerile, CSM emite un aviz care are caracter consultativ și, în final, președintele emite decretele de numire având posibilitatea să respingă propunerile.

Tiberiu Nițu a picat în 2012 la evaluarea CSM. Motivul: „autocontrol scăzut”

Pentru DNA, Victor Ponta a propus-o pe Lauda Codruța Kovesi, fost procuror general al României, iar pentru Parchetul general pe Tiberiu Nițu. Dincolo de cele două propuneri, Ponta a avansat numele Alinei Bica pentru șefia DIICOT și ale Elenei Georgiana Hossu, ca adjunct act acesteia. Adjuncții procurorului general, pe de altă parte, ar urma să fie Bodgan Licu și Codruț Olaru.

Tiberiu Nițu, propus de Victor Ponta pentru funcția de procuror general, a participat și la procedura de selecție anterioară, demarată de Mona Pivniceru la finalul anului 2012. Nominalizarea lui Tiberiu Nițu a fost însă respinsă de secția de procurori a CSM care, în evaluarea sa, a precizat că acesta nu este potrivit pentru a conduce Parchetul General.

„Din desfășurarea interviului, s-au sesizat în privința candidatului un autocontrol scăzut, o rezistență scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare și adaptare la interviu, precum și o spontaneitate redusă. Nu întrunește condițiile și exigențele necesare funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Just:iție, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar și din perspectiva structurii de personalitate”, se preciza în fișa de evaluarea lui Tiberiu Nițu publicată de CSM, prin care își motiva avizul negativ pentru acestă propunere.

Tiberiu Nițu a fost numit în septembrie 2011 inspector în cadrul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobroge. A deținut funcția de prim-adjunct al procurorului general al României între 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior acestei perioade el fiind delegat pe această poziție timp de zece luni.

Procurorul Nițu și-a început cariera de magistrat în anul 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, exercitând ulterior următoarele funcții: februarie 1999 – februarie 2002 prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești; februarie 2002 – februarie 2005 prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești; martie 2005 – iulie 2006 procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; august 2006 – în prezent, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

În cazul lui Tiberiu Nițu nu este clar câte și ce fel de dosare a investigat în activitatea sa de procuror. Potrivit CV-ului, Nițu a efectuat activitate de urmărire penală doar timp de doi ani. Astfel între 2005 – 2006 a fost procuror DIICOT Prahova și perioada august 2006-2007 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. În rest, în CV spune că a avut funcții de coordonare sau a fost procuror de ședință.

În declarația de avere Nițu menționează că deține trei terenuri, trei imobile, două mașini și credite la bănci de aproape 200.000 euro. Nițu mai spune că soția sa este procuror la Ploiești.

VEZI AICI UN INTERVIU CU TIBERIU NIȚU

Nominalizarea Codruței Kovesi la DNA, contestată de Daniel Morar

La DNA a fost propusă Laura Codruța Kovesi, fostul procuror general al României, funcție în care a fost învestită în 2006 și pe care a exercitat-o până pe 2 octormbrie 2012. Kovesi este singurul procuror general care a condus Parchetul General timp de două mandate. În ultimele rapoarte pe Justiție ale Comisiei Europene activitatea Parchetului General a fost lăudată.

Nominalizarea lui Kovesi nu a fost însă lipsită de controverse. Procurorii DNA au semnat un protest susținând punctul de vedere al fostului șef al DNA, Daniel Morar, care a declarat că pentru conducerea DNA trebuia organizat un concurs. Mai multe voci din DNA susțin că parchetul anticorupție trebuie condus de un procuror care a lucrat în acestă structură. De altfel, și Daniel Morar a declarat public că Laura Codruța Kovesi nu este potrivită pentru a conduce DNA pentru că nu are expertiză pe anticorupție.

Fostul procuror general s-a înscris în concursul organizat de Mona Pivniceru anul trecut, dar s-a retras. Ulterior, Kovesi a fost delegată la MAE, care, la rândul său, a admis solicitarea Ministerului Justiției de a o numi ministru-consilier, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiționalităților stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Nominalizarea Codruței Kovesi a stârnit tensiuni și în cadrul USL. Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat nu susține nominalizarea fostului procuror general la DNA.

De altfel, PNL și Crin Antonescu au avut luări de poziții adverse față de Kovesi în timpul referendumului de anul trecut. Liderul PNL a atacat-o pe Kovesi pe tema anchetelor penale legate de fraudele la referendum. Mai mult, fostul ministrul PNL al apărării, Corneliu Dobrițoiu, a fost și cel care a făcut publică informația că Laura Codruța Kovesi a primit gradul de colonel deși nu făcuse stagiul militar. Kovesi a explicat atunci că a primit acest grad de la MApN pe când ministru era Gabriel Oprea, dar nu a fost înștiințată și nici nu a fost de acord cu acest grad militar.

Potrivit CV-ului oficial, Kovesi a început activitatea în magistratură la Parchetul Judecătoriei Sibiu în 1995. După cinci ani, în 2000, a devenit procuror șef al Biroului de Combatere a Corupției și Criminalității Organizate din cadrul Parchetului Tribunalului Sibiu. În 2006, a ajuns procuror șef al DIICOT Sibiu poziție de pe care a fost numită procuror general. În 2011, Kovesi a fost decorată de președintele Franței cu „Ordinul Național al Meritului”

Alina Bica, propusă la șefia DIICOT, în stenograme cu Blejnar

Propusă acum la șefia DIICOT, Alina Bica a fost secretar de stat în perioada mandatelor deținute la Ministerul Justiției de Cătălin Predoiu, care a reușit să obțină succesiv rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, impus de Comisia Europeană.

După ce Guvernul condus de Răzvan Mihai Ungureanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în luna mai, Alina Bica, procuror DIICOT, a fost numită consilier al procurorului șef al acestei direcții, Codruț Olaru.

Alina Bica a intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sfântu-Gheorghe. În 2003 a avansat la Parchetul General, iar din 2004 a activat în cadrul DIICOT.

Numele Alinei Bica apare în dosarul lui Sorin Blejnar. Alina Bica a fost interceptată în timp ce discuta cu fostul șef al ANAF despre diverse posturi din cadrul agenției. În 2010, Alina Bica era la Ministerul Justiției, iar Sorin Blejnar era șeful ANAF. Cei doi au fost interceptați în timp ce discutau despre promovarea unei cunoștințe a Alinei Bica într-o funcție la ANAF.

ALINA BICA: Domnu’ de la resurse umane a spus așa, a întrebat-o cu ce se ocupă, ce-a facut, alea, alea și la un moment dat i-a zis că are această funcție vacantă și că ar fi foarte potrivită. Da’ dacă nu vrei să fie, nu mă deranjează.

SORIN BLEJNAR: Nu, e ok, eu chiar o luam…

ALINA BICA: De birou! De birou! E un loc foarte bunuț!

SORIN BLEJNAR: E un loc bun, da.

SORINBLEJNAR: Bun, ea e șef de birou la contestații la Brașov.

ALINA BICA: Si e șef de birou și aici.

SORIN BLEJNAR: Si e șef de birou la birou’ central de asistență contribuabil.

ALINA BICA: Da puiule

SORIN BLEJNAR: Auzi, când o să mă retrag din sistem, o s-o dau afară și-o să mă duc în locul ăla!

ALINA BICA: De ce? E foarte bun locul?

SORIN BLEJNAR: Birou de asistență contribuabil? Tu ce vorbești?

ALINA BICA: Deci habar n-am ce înseamnă!

SORIN BLEJNAR: Foarte bine, foarte bine! E un program lejer, e un program de discuți prin adresă cu contribuabilii, îi îndrumi pe ăia din țară despre ce e vorba.

ALINA BICA: E o frecție?

SORIN BLEJNAR: Nu e o frecție, e un loc frumos.

În declarația de avere Bica spune că deține un teren, un imobil și un credit de 56.000 euro.

Bogdan Licu, numărul 2 în Parchetul General, martor în dosarul Curentul și Motorul

Numărul 2 în Parchetul General a fost propus procurorul Bogdan Licu, care acum este membru al plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, numit de guvernul Ponta în decembrie 2012.

Licu a mai lucrat în 2005, în Guvernul Tăriceanu, pentru Departamentul de Luptă Anti-Fraudă. A intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sector 3. Între 2003 și 2005 a fost procuror șef al Secției Supraveghere a Urmăririi Penale la Parchetul Tribunalului București. În 2005 a activat câteva luni la DLAF în cadrul guvernului Tăriceanu. În 2006 a intrat în CSM, unde a ocupat și poziția de vicepreședinte.

Numele procurorului Bogdan Licu este menționat în calitate de martor în dosarul „Curentul și motorul”. Acesta a dat o declarație în care evoca discuțiile purtate cu Marcel Sâmpetru și George Bălan, dar și cu Gelu Oltean de la DGIPI care îl priveau pe ofițerul de informații Mihai Vlad. Bogdan Licu a fost și consilierul Alinei Bica, membru revocat al CSM și fostă președintă a consiliului. Din rechizitoriul dosarului și din declarația dată de acesta în fața procurorilor nu reiese clar cât de apropiat era de grupul format din Mihai Vlad, George Bălan și Marcel Sâmpetru.

În declarația de avere Bogdan Licu susține că are patru terenuri, cinci imobile, două mașini. Procurorul mai spune că a împrumutat 325.000 euro de la o persoană fizică, Mircea Tudor. În declarația de avere mai menționează că soția sa lucrează la SRI ca pshiholog.

Tot la Parchetul General este propus ca adjunct Codruț Olaru actualul șef al DIICOT. Codruț Olaru conduce Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. În bilanțul de anul trecut, DIICOT arăta că a confiscat droguri în valoare de 15 milioane euro și că s-a remarcat în ultimul an prin destructurarea unor rețele de infractori. Unul dintre dosarele investigate de DIICOT este cel al fraudelor din sistemul bancar. În declarația de avere Olaru spune că deține două terenuri, două imobile, două mașini.

Georgiana Elena Hosu este propusă pentru funcția de adjunct al DIICOT. În acest moment, Georgiana Hosu este șef de serviciu în cadrul DIICOT. În declarația de avere spune că deține două mașini, credite de 35.000 euro. Procuroarea Hosu a fost cea care l-a anchetat pe omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru, pentru fraudarea societății CICO cu 3,65 milioane de dolari.

În 2011, Georgiana Hosu a fost evidențiată de procurorul general Kovesi pentru merite deosebite. În 2005, Georgiana Hosu ar fi fost cercetată de Parchetul General pentru favorizarea infractorului, potrivit informațiilor din presă. În acest caz Georgiana Hosu a dispus neîceperea urmăririi penale față de afceristul Ștefan Riza care inițial fusese acuzat că a prejudiciat statul cu 8 milioane de dolari. Hosu nu a fost trimisă în judecată în acest dosar.